Junk-food

Studiile făcute de oamenii de ştinţă şi nutriţionişti arată o statistică înfiorătoare asupra numărului de consumatori ai mâncării de tip fast-food. Se estimează faptul că 6% din populaţia ţării noastre consumă zilnic mâncarea preparată în fast-food. Numai în oraşele mari ale ţării, locuitorii cheltuiesc câteva sute de mii de euro pe acest tip de mâncare supranumită şi junk-food (n.r. mâncare de gunoi).

Ţinând cont de faptul că oamenii sunt înştiinţaţi de efectele negative ale regimului alimentar nesănătos care îşi are originile în America, aceştia continuă să îşi alimenteze trupurile cu chimicale şi substanţe nocive care în timp au un rol foarte important în sporirea bolilor metabolice şi chiar a obezităţii morbide, în ciuda faptului că mijloacele cele mai importante de informare publică şi-au asumat responsabilitatea de a informa publicul în legătură cu efectele negative ale mâncării grase, de asemenea îndemnând populaţia să facă exerciţii fizice regulat.

În localitatea mea, pe timp de vară, cât şi în timpul anului şcolar, elevii consumă cu regularitate alimente preparate de cel mai apropiat fast-food din perimetrul unităţilor de învăţământ. Problema este cu atât mai mare întrucât şi o parte dintre adulţi, printre ei numărându-se şi profesorii instituţiilor de învăţământ, consumă în pauze alimente nocive corpului, cu regularitate. Acest obicei a fost transmis, din păcate, şi la copiii din învăţământul primar. Problema la acest tip de mâncare este că are tendinţa de a crea dependenţă într-o egală măsură cu cea dată de droguri, cum ar fi morfina şi nicotina.

Fast-food-ul nu face nimic altceva decât să schimbe atitudinea consumatorilor faţă de persoanele cu care interacţionează şi conferă predispoziţia către un comportament mai puţin social, ba chiar agresiv. Pe lângă toate substanţele nocive pe care organismul trebuie să le îndure, se estimează faptul că numai consumarea alimentelor de tip fast-food în decursul a două sau trei zile creşte masa corporală cu o viteză îngrijorătoare. Întrucât alimentele procesate utilizate în prepararea sendvişurilor, hamburgerilor, shaormei şi pizzei au un nivel ridicat de grăsimi, sare şi chiar zahăr, organismul tinde să ceară din ce în ce mai mult, în cele din urmă ajungând să devină dependent, organismul alimentându-se de până la şase ori pe zi.

Mai multe instituţii au avut de-a lungul timpului iniţiativa de a realiza campanii de înlăturare a acestui regim alimentar neadecvat prin încercarea de a introduce mâncare mai sănătoasă în magazinele ce servesc drept chioşcuri pentru unităţile de învăţământ, însă fără prea mult succes. Majoritatea elevilor sunt conştienţi de efectele negative ale acestor alimente, însă continuă să se înfrupte din ele. Cu atât mai mare este problema cu cât nivelul obezităţii în rândul copiilor creşte alarmant de repede. Statisticile arată că 2 din 10 copii suferă de obezitate.

Produsele care au în compoziţia lor carne posedă un risc faţă de sănătate. Motivul pentru care aceste produse sunt periculoase nu este neaparat din cauza substanţelor folosite pentru a da savoare cărnii, ci din cauza felului în care sunt depozitate şi reîncălzite timp de câteva ore în aşteptarea clienţilor.

În aceste condiţii, sunt considerate mai mult decât necesare mesele luate în detrimentul familiei, respectarea meselor principale ale zilei şi chiar consumarea cu regularitate a legumelor şi fructelor.

Vă invit în acest sens să promovaţi o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată. Pentru sănătate!